Tenis – regulile jocului. Serviciu, scor, jocuri și sfaturi pentru începători

Tenisul este adesea considerat un sport de elită, dar, în ciuda aparențelor, este practicat atât de profesioniști, cât și de amatori, pe terenuri din întreaga lume. Acest sport de rachetă a câștigat popularitate în România după succesele înregistrate. Faci primii pași în tenis sau începi să urmărești meciuri și vrei să îți faci o idee mai bună despre ce înseamnă acest joc? Află despre regulile jocului de tenis, cum se câștigă punctele, cum se servește și care sunt procedeele de bază ale tenisului.

Istoria tenisului

Originile tenisului pot fi urmărite până la jocul medieval de curte jeu de paume („joc de mână”), care a fost cel mai popular jucat în Franța. În secolul al XVI-lea, jocul a fost completat cu rachete. Istoria tenisului modern datează din secolul al XIX-lea, când în Anglia au fost elaborate primele reguli oficiale ale jocului, inclusiv înlocuirea terenului cu două trapeze cu o versiune dreptunghiulară. Jocul, cunoscut sub numele de „real tenis”, era accesibil pentru puțini și se juca, de obicei, pe terenuri special amenajate în castele sau în reședințe nobile. Odată cu trecerea timpului și cu creșterea popularității tenisului, au fost introduse noi reguli de joc și îmbunătățiri, iar primul turneu pe un teren adaptat pentru jocul în aer liber a avut loc în 1874, pe terenul de la Wimbledon din Londra. În același timp, au fost stabilite și dimensiunile standard ale terenurilor și rachetele de tenis. În 1924, a fost înființată Federația Internațională de Tenis (ITF – International Tennis Federation) pentru a supraveghea și reglementa turneele la diferite niveluri. În anul 1968 a fost introdus tenisul profesional, iar jucători obțineau posibilitatea de a câștiga așa numitul Grand Slam, adică 4 turnee de Grand Slam într-un an calendaristic: Australian Open, French Open (Roland Garros), Wimbledon și US Open.

Tipuri de terenuri și jocuri de tenis

În tenis există 3 tipuri de bază de jocuri:

• individual/ un singur joc –  jocul implică doi jucători sau două jucătoare de tenis. Aceștia joacă pe un teren cu o lungime de 23,77 metri și o lățime de 8,23 metri;
• dublu/jocul în doi – competiția se desfășoară între echipe formate din doi jucători de același sex. Meciul se desfășoară pe un teren de 23,77 x 10,97 m;
• joc mixt/amestecat – echipa este formată dintr-o pereche de jucători (jucător-jucătoare de tenis) și jocul se desfășoară pe un teren de 23,77 m lungime și 10,97 m lățime.

În plus, avem și tenis în scaun cu rotile, unde jucătorii joacă simplu sau dublu în scaune cu rotile dedicate, tenis de plajă sau dublu american (se joacă între trei jucători – 2:1).

În ceea ce privește tipurile de terenuri, datorită așa-numitei viteze a suprafeței (viteza cu care mingea ricoșează de pe sol și care dictează ritmul și stilul de joc), le împărțim în:

• zgură/pământ/așa numita făină (Clay) – suprafața portocalie distinctivă (în SUA este colorată în verde) este descrisă ca fiind cea mai lentă datorită faptului că provoacă o pierdere a vitezei de ricoșeu din cauza rugozității. În același timp, mingea ricoșează sus după contactul cu făina. Suprafața permite alunecarea. Terenurile de zgură (de exemplu, Roland Garros) sunt folosite de obicei pentru meciuri lungi și spectaculoase;
• de iarbă (Grass) – cel mai rapid tip de suprafață, care se găsește, printre altele, pe terenurile de la Wimbledon. Datorită ricoșeului scăzut și dinamic al mingii, jocul pe un teren de iarbă necesită reacții rapide și implică, de obicei, schimburi scurte;
• dur (Hard) – din acrilic (cum ar fi terenurile de la Australian Open), beton sau asfalt, este un tip de suprafață de viteză rapidă sau medie. Suprafața netedă face ca mingea să ricoșeze rapid și mediu-înalt. Pe un teren dur, nu există posibilitatea de a aluneca, ceea ce implică, printre altele: un joc de picioare mai puternic și mai mulți pași;
• covor (Carpet) – sunt sub formă, de exemplu, de gazon artificial sau mochetă și pot fi desfășurate ca un covor tradițional. Ele sunt utilizate pentru a construi terenuri pentru evenimente de tenis în interior. Acest tip de suprafață se caracterizează printr-un ricoșeu rapid și un ricoșeu scăzut sau mediu-înalt, dar și prin ușurința de sincronizare a mingii.

Tenis – reguli de joc

În articolul nostru vom analiza regulile de bază ale tenisului. Jocul se joacă pe un teren de formă dreptunghiulară, special pregătit, care are marcaje sub formă de:

• linii finale (baseline) – situate cel mai departe de plasă și așezate în paralel cu aceasta. Măsura 10,16 cm în lățime;
• linii laterale – determină întinderea laterală a terenului de joc la simplu;
• linii de servicii (cu alte cuvinte, pase) – se află la o distanță de 6,40 m de plasă;
• linia mediană – trece pe verticală prin centrul terenului, împărțindu-l în două jumătăți egale;
• coridorul dublu – zona terenului cuprinsă între linia laterală a jocului de simplu și linia laterală a jocului de dublu/mixt dublu;
• penalitate de serviciu – zona terenului de joc cuprinsă între linia laterală de simplu, linia de serviciu și linia laterală de serviciu.

În mijlocul terenului se află o plasă fixată pe stâlpi, care este suspendată la o înălțime de 1,07 m pe laturi și coborâtă la o înălțime de 0,914 m în mijlocul terenului.

Înainte de începerea meciului, jucătorii care stau la fileu trasează jumătățile de teren. Arbitrul meciului aruncă o monedă și, în funcție de ceea ce cade și de jucătorul care a ales o anumită parte, câștigă dreptul de a alege partea terenului sau privilegiul de a servi primul.

Serviciu

Jocul unuia dintre jucători (jucătorul care servește) este cel care inițiază schimbul. Acesta trebuie să se facă în spatele liniei de serviciu (când piciorul calcă pe linie avem așa-numita greșeală de picior), mingea trebuie lovită deasupra nivelului capului și lovită cu acesta într-o anumită zonă de pe partea opusă a terenului. Există mai multe tipuri de servicii în tenis: plat, topspin sau slice. Mingea după un serviciu trebuie să traverseze fileul și să atingă terenul opus pentru a marca un punct. Dacă mingea sare de pe fileu și cade în terenul opus, există un fileu și un al doilea serviciu. În cazul în care serviciul repetat este incorect (așa-numita dublă greșeală de serviciu, atunci când mingea cade în fileu pe partea de serviciu, atinge fileul sau cade în afara suprafeței de joc etc.), punctul este acordat adversarului.

În cazul unui joc de dublu sau mixt, jucătorii unei echipe desemnează un servant în primul joc. Celălalt jucător va servi apoi în al treilea game. Echipa adversă începe jocul în al doilea și al patrulea joc.

Punctaj

Punctele în tenis sunt câștigate prin câștigarea meciurilor și seturilor, iar sistemul se bazează pe o secvență de puncte care capătă valori de:

• 0 – lipsă punct;
• 15 – 1 punct;
• 30 – 2 puncte;
• 40 – 3 puncte;
• gem – 4 puncte.

De exemplu, în tenis putem avea scoruri: 15-0, 15-15, 15-30, 40-15, 30-40; etc. În cazul unui scor de 40-40, așa-numitul echilibru, are loc un „deuce”. În această situație, un jucător trebuie să câștige următorul punct, dar trebuie să facă acest lucru de două ori la rând pentru a câștiga jocul. O altă metodă de a juca un set într-o situație de echilibru este așa-numitul tie-break, în care jocul se joacă până când unul dintre jucători are 7 puncte și un avans de două puncte față de adversar.

Un set este câștigat după ce se câștigă 6 game-uri și meciul continuă până când un jucător câștigă 2 sau 3 seturi (de exemplu, turneele masculine Australian Open sau meciurile din Cupa Davis). Match point este mingea de meci, jocul care separă un jucător de câștigarea întregului meci.

Fiecare schimb are ca scop lovirea mingii în așa fel încât adversarul să nu reușească să o ridice, sau să o ricoșeze în așa fel încât să nu poată zbura în cealaltă parte a terenului peste fileu, sau să atingă suprafața de două ori de partea celui care o ricoșează.

Break point este o situație dintr-un joc în care jucătorul care servește are șansa de a desface serviciul adversarului și de a câștiga jocul (de exemplu, la 30-40). Dacă folosește break point-ul și câștigă game-ul adversarului, el câștigă game-ul cu break point, ceea ce înseamnă că a preluat serviciul adversarului și a obținut un avantaj în meci. Pe de altă parte, dacă jucătorul care servește apără mingea de break și câștigă game-ul, adversarul nu câștigă mingea de break și jocul continuă. Dacă un jucător câștigă un set la „0” se numește „bagel”, iar dacă renunță la meci din motive de sănătate, avem de-a face cu un „chalk”.

Schimbarea părților

Schimbarea părților din teren are loc:

• după primul, al treilea și orice alt joc impar ulterior în timpul unui set;
• la sfârșitul unui set, cu excepția cazului în care numărul total de jocuri din set este egal, caz în care schimbarea are loc la sfârșitul primului joc din setul următor;
• într-un tie-break, schimbarea de tabere are loc după fiecare șase puncte jucate.

Pauze

După ce un punct este marcat, o pauză în tenis este de cel mult 20 de secunde, atunci când se schimbă partea terenului este de 90 de secunde, iar după încheierea setului, jucătorii se pot odihni timp de 120 de secunde. În cazul în care un jucător este accidentat, acesta poate solicita un așa-numit medical time-out, o pauză medicală.

Jocurile de bază în tenis

În plus față de serviciu, jocul care dă startul întregului schimb, mingea de tenis poate fi lovită în mai multe alte moduri:

• forehand/forehend – este lovirea de bază a mingii folosind partea interioară a rachetei. Un jucător dreptaci execută forehandul cu mâna dreaptă, iar un jucător stângaci execută forehandul cu – mâna stângă;
• backhand/beckhend – O altă lovitură de minge elementară, de data aceasta folosind partea exterioară a rachetei. Un jucător de tenis stângaci lovește din partea dreaptă, în timp ce un jucător dreptaci lovește – din partea stângă. Backhand-ul poate fi jucat cu una sau cu ambele mâini;
• as de serviciu – pasarea mingii în așa fel încât să facă imposibilă atingerea și respingerea ei de către un adversar;
• volei/volley – implică lovirea mingii în zbor înainte ca aceasta să cadă pe teren. Un voleu este de obicei efectuat ca răspuns la o lovitură scurtă a adversarului sau în timp ce se joacă la fileu. Poți lovi un voleu din forehand sau backhand;
• lob – în acest joc de tenis, mingea trebuie să treacă de adversar, zburând peste el și căzând cât mai aproape de linia de capăt. Cel mai adesea se joacă un lob atunci când adversarul se află aproape de fileu;
• slice – un joc care oferă mingii o așa-numită rotație inversă. După un slice, mingea cade jos pe partea adversă și pierde viteză, ceea ce face dificilă o recuperare eficientă a adversarului;
• passing shot – în acest joc, mingea trebuie să treacă lateral de adversar atunci când acesta se află în apropierea fileului sau într-o poziție dificilă în care vrea să joace pe linia de fund;
• return – pierwsze uderzenie piłki po serwisie przeciwnika;
• smash – implică lovirea mingii în cel mai înalt punct de zbor al acesteia;
• drop shot/scurtă – a juca mingea în așa fel încât să cadă chiar în spatele fileului de pe partea adversă. Drop shot este folosit, de obicei, atunci când adversarul se află în apropierea sau în spatele liniei de fund;
• cross – lovirea mingii în așa fel încât aceasta să zboare în diagonală peste teren;
• drive – o lovitură de tenis în care mingea lovită zboară spre partea adversă cu viteză mare și cu o ușoară rotație;
• topspin – o lovitură de jos în sus, care îi conferă mingii o rotație ascendentă și o viteză considerabilă;
• tweener/hotdog – lovirea mingii între picioare în timp ce jucătorul este cu spatele la teren.

O gamă largă de alegere a echipamentului de tenis , printre care rachete, mingi, îmbrăcăminte, învelișuri, cordaj și accesorii de la producători recunoscuți, precum: Babolat, HEAD, Wilson, YONEX, Diadora, VICTOR, FILA, Lacoste, Mizuno, Slazenger, Tecnifibre sau Tretorn le găsești pe Sportano.ro.