Tabel de conținut:
Prima asociere care vine cel mai adesea în minte atunci când ne gândim la cuvântul „drumeție” este mersul pe jos în munți, ceea ce nu surprinde pe deplin esența acestei activități fizice. Aflați ce este trekking-ul și ce tipuri de trekking există. Aflați sfaturi pentru a vă ajuta să intrați în lumea drumețiilor montane și nu numai.
Numele de trekking provine din cuvântul englezesc trek, care înseamnă a hoinări. Termenul este asociat cu Marea Migrație (Groot Trek), o migrație a poporului boer care a colonizat partea sudică a Africii în anii 1830 și 1840. În limba sud-africană, cuvântul „boer” desemnează o călătorie dificilă pe jos. Conform Dicționarului limbii poloneze PWN, trekking este o expediție pe jos într-o regiune exotică, dificilă și inaccesibilă.
Cel mai adesea, prin trekking se înțelege o drumeție de câteva zile sau mai mult, care se desfășoară pe un teren foarte solicitant și în condiții climatice dificile (de exemplu, deșert, ghețar, junglă etc.). Traseul este adesea în afara traseelor bătătorite și în zone pustii, implică dormitul în cort și căratul întregului echipament, așa că aveți nevoie de echipament și pregătire fizică adecvată.
Originile trekking-ului ca activitate turistică datează din anii 1950 și sunt legate de colonelul britanic Jimmy Roberts. Legendarul alpinist și explorator din Himalaya (a fost primul care a escaladat vârful Mera Peak, de șase mii de metri, în 1953) a fondat agenția de drumeții Mountain Travel în 1964, în Nepal, care organiza expediții și pentru persoanele fără experiență în drumeții montane. Activitățile „părintelui drumețiilor” (el a fost primul care a folosit cuvântul „trekking” pentru a se referi la călătoriile pe cele mai înalte vârfuri din Himalaya) au influențat, de asemenea, viața șerpașilor – turismul montan a devenit principala lor sursă de venit și de locuri de muncă.
Datorită gamei largi de locuri în care se poate practica trekking-ul, această formă de activitate este împărțită în mai multe tipuri.
Denumit în mod interschimbabil
trekking clasic, acesta combină elemente de drumeție, sau plimbări lungi de intensitate variabilă, și alpinism.Dintre rutele de drumeție din lume, merită menționate următoarele:În Polonia, traseele de drumeție populare includ:
Traversarea unor locuri exotice în condiții de căldură și umiditate și interacțiunea cu o faună și o floră de neegalat reprezintă baza drumețiilor tropicale. Destinațiile frecvent alese pentru această activitate turistică sunt: Kilimanjaro, jungla de pe insula Borneo (Danum Valley) sau jungla din Chiang Mai (nordul Thailandei).
Se referă la traversarea unor zone deșertice, cum ar fi deșertul Gobi sau Wadi Rum (Iordania). Este o formă de drumeție foarte solicitantă din cauza temperaturilor ridicate, a faunei sălbatice, a întinderilor vaste de teren, a lipsei de copaci care să ofere adăpost împotriva soarelui puternic, a nisipului alunecos de pe dune, a vântului considerabil pe timp de noapte sau a lipsei de oportunități de a face baie în mod regulat. Aceasta necesită o pregătire adecvată, atât din punct de vedere al echipamentului, cât și din punct de vedere fizic.
O formă potrivită pentru persoanele cu o condiție fizică bună și cu abilități de mers pe gheață, de cățărare și de manevrare a echipamentului, cum ar fi piolet, hamac, crampoane și frânghie de asigurare. Dacă plecați într-o astfel de drumeție și nu aveți cunoștințe elementare, se organizează cursuri de bază. Una dintre cele mai populare destinații pentru drumeții pe ghețari este Islanda. Alte destinații includ ghețarii Steindal (Alpii Lyngyn), Aletschgletscher (cel mai mare ghețar din Alpi), Nigardsbreen și Jostedalsbreen (ambele în Norvegia).
Aceasta presupune o expediție prin regiunile polare, de exemplu tundra arctică, în care se stă la temperaturi aspre, se conduc sanii trase de câini și se admiră, de exemplu, nopțile albe. De obicei, se desfășoară în afara traseelor bătute, poate implica traversarea unor secțiuni în care se aleargă în apă înghețată și poate implica întâlniri cu pinguini sau urși polari. Drumețiile polare includ, de exemplu, escaladarea celui mai înalt vârf din Antarctica, Muntele Vinson (4 892 m) sau a Muntelui Gunnbjørn din Groenlanda (3 694 m).
Scopul acestui tip de drumeție este de a explora vulcanii și de a le observa activitatea (de exemplu, ascensiunea nocturnă a vulcanului Stromboli din Arhipelagul Eolian, Marea Tireniană). Drumețiile se desfășoară pe terenuri post-volcanice și pe pantele vulcanilor înșiși.
După cum sugerează și numele, locul principal de desfășurare a acestei forme de activitate este un râu. Drumeția pe râu poate lua forma canotajului, de exemplu, și necesită cel puțin abilități de bază de înot pentru a ajunge în siguranță la mal în caz de probleme legate de vreme sau de răsturnare.
O excursie de mai multe zile se face pe o bicicletă de trekking cu anvelope de 28″ sau 29″. Acest model cu o singură pistă are o construcție robustă care poate face față atât pe suprafețe pavate, cât și pe suprafețe naturale. Cu opțiunea de a monta un suport pentru biciclete și portbagaje, permite efectuarea de călătorii lungi, inclusiv camping.
Principalele avantaje ale drumeției includ: posibilitatea de a explora locuri interesante, adesea greu accesibile, de a vă bucura de priveliști de neuitat sau de un contact strâns cu natura. Iată alte câteva motive pentru a face drumeții:
Trekking-ul este o formă de activitate fizică pentru aproape toată lumea, trebuie doar să adaptați tipul, nivelul de intensitate și lungimea traseului în funcție de abilitățile și experiența fiecăruia. Drumeția poate fi împărțită în etape convenabile și poate fi parcursă în funcție de abilități și nevoi. Dacă sunteți la prima drumeție, alegeți opțiunea clasică și scurtă și un traseu relativ simplu, pe un teren de câmpie sau cu puține cățărări.
Pentru a vă asigura că nu veți fi luați prin surprindere de condițiile meteorologice sau de teren în timpul drumeției, este esențial să vă aprovizionați cu echipament și accesorii adaptate la natura și dificultatea expediției. Luați în considerare următoarele elemente ca echipament de bază pentru orice expediție:
Înainte de a porni în prima dumneavoastră expediție de trekking, este bine să vă familiarizați cu cele mai importante reguli care se aplică pe trasee. Aflați unde nu puteți merge pe jos și cum să navigați pe terenul desemnat.